Mai toți adolescenții au tendința de a testa limite, de a construi o identitate separată de cea de familie, caută anturaje proprii și par să fie destul de detașați de relația cu consecințele. Teribilismul specific vârstei, despre care multă lume a tot vorbit și studiat, aduce variate forme de schimbări de comportament.
Principala îngrijorare a părinților este să-și dea seama dacă aceste modificări în comportamentul copiilor lor vin natural sau e provocat de consumul de substanțe interzise. Prevenția în ceea ce privește consumul de droguri în România e aproape inexistentă, deși problema continuă să ia amploare odată cu imensa diversificare a substanțelor care pot fi achiziționate, uneori la prețuri derizorii.
Nici la partea de intervenție nu stăm extraordinar. Nici din punct de vedere legislativ, nici în privința accesului la specialiști, clinici și/sau secții specializate, respectiv centre bine puse la punct pentru tratarea acestor situații, lucrurile nu se prezintă prea bine. Școlile au puține pârghii de a încerca să controleze acest fenomen, iar la nivel general diversificarea substanțelor, apariția nenumăratelor alternative la clasica țigară și accesul prea facil la droguri, tutun și alcool complică enorm problema.
Ce spun statisticile?
Aici lucrurile sunt mai complicate. Trebuie să ne bazăm pe informațiile date de Angeția Națională Antidrog (A.N.A.) și pe Studiile ESPAD (European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs) . De asemenea, putem cita direct de pe site-ul Agenției Naționale Antidrog un pasaj destul de relevant: „Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (13 ani)”. Sursa: https://ana.gov.ro/cele-mai-recente-date-privind-consumul-de-droguri-in-romania/ .
Tot din această sursă extragem: „Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de populația școlară”.
Peisajul general, statistic vorbind, arată cam așa:
- Consumul de tutun: În România, consumul de tutun rămâne o problemă majoră în rândul adolescenților, cu o prevalență mai mare decât media europeană. Studiile arată că un procent semnificativ de tineri încep să fumeze încă din adolescență, iar dependența de nicotină se instalează rapid.
- Consumul de alcool: Consumul de alcool este, de asemenea, răspândit în rândul tinerilor români, cu vârfuri în perioadele de sărbătoare sau în contextul petrecerilor. Băuturile alcoolice cu un grad mare de alcool sunt preferate de mulți adolescenți, ceea ce crește riscul de intoxicații acute și de dezvoltare a dependenței.
- Consumul de droguri ilicite: Consumul de droguri ilicite, precum canabisul, ecstasy sau amfetamine, este mai puțin frecvent decât cel de tutun și alcool, dar prezintă o tendință de creștere în anumite grupuri de tineri.
Cum ne dăm seama ce se întâmplă cu copiii noștri?
Este o provocare să diferențiem între comportamentele adolescenților care sunt rezultatul procesului natural de dezvoltare și cele cauzate de consumul de substanțe, deoarece adolescența implică schimbări semnificative de dispoziție, comportament și atitudine. Cu toate acestea, există unele semne și comportamente care pot sugera consumul de substanțe psihoactive, alcool sau tutun, deși ele nu reprezintă dovezi definitive. Iată câteva aspecte de observat și de avut în vedere:
- Schimbări bruște și inexplicabile în comportament
– Consumul de droguri sau alcool poate provoca schimbări rapide în dispoziție, cum ar fi treceri bruște de la euforie la depresie sau iritabilitate accentuată, care sunt mai severe decât cele cauzate de fluctuațiile hormonale.
– Este important să observăm intensitatea și frecvența schimbărilor; un comportament neobișnuit extrem, ce durează câteva săptămâni sau luni și care interferează cu viața de zi cu zi, poate indica ceva mai mult decât simpla adolescență.
- Izolare socială și schimbări în cercul de prieteni
– Adolescenții pot schimba frecvent grupurile de prieteni, dar un interes brusc pentru noi prieteni, pe care îi țin ascunși sau îi evită în fața părinților, poate indica un risc.
– Este obișnuit pentru adolescenți să petreacă mai mult timp singuri, însă atunci când izolarea devine extremă și însoțită de retragere de la activitățile preferate, este important să fie urmărite mai îndeaproape cauzele.
- Schimbări fizice observabile
– Consumul de droguri sau alcool de regulă lasă semne fizice, cum ar fi ochi roșii, miros persistent de fum, pierderea în greutate, sau schimbări bruște ale apetitului.
– Somnolența exagerată, stările de amețeală, scăderea igienei personale și modificările în rutina de somn, care nu par a avea alte explicații, ar trebui de asemenea monitorizate.
- Performanța academică în declin
– Dificultăți academice bruste și prelungite, scăderea notelor, lipsa de interes pentru școală și lipsa participării la activități educaționale pot fi semne de alarmă. Consumul de substanțe afectează de obicei motivația și capacitatea de concentrare, contribuind la un declin academic constant.
- Probleme financiare inexplicabile
– Dacă adolescentul cere mai mulți bani decât de obicei, împrumută de la prieteni sau are obiecte de valoare care par să dispară, ar putea fi un indiciu că banii sunt folosiți pentru substanțe.
- Comportamente de evitare și neglijență
– Adolescenții care consumă substanțe pot manifesta neglijență față de îndatoririle obișnuite și o tendință de evitare a discuțiilor cu adulții. Săritul peste activități importante sau refuzul de a vorbi despre modul în care își petrec timpul ar putea fi semne că încearcă să ascundă ceva.
Dialogul deschis, non-judicativ, este crucial pentru a stabili dacă un adolescent trece prin schimbări naturale sau are o problemă cu consumul de substanțe. Întrebările blânde, empatia și evitarea concluziilor pripite ajută părinții să creeze un spațiu în care adolescentul să se simtă în siguranță pentru a vorbi.
Eficace este și colaborarea cu un specialist, dacă semnele observate devin îngrijorătoare și persistente, pentru a aborda aceste schimbări cât mai devreme și într-o manieră bine informată.
Pentru a sublinia importanța dialogului dintre părinți și copii, timpul de calitate petrecut cu ei și despre cât de importante ar trebui să fie dezvoltarea abilităților sociale, de relaționare, în forme sănătoase, vă las cu un citat din Johann Hari, autor al mai multor bestseller, printre care Legaturi pierdute. Cauze reale ale depresiei si solutii surprinzatoare sau Chasing the scream: The search for the truth about addiction: „The opposite of addiction is not sobriety, it’s connection” – Opusul dependenței nu este să fii treaz, ci conexiunea.