Din capul locului trebuie spus ceva ce nu poate fi ocolit: organismul uman reacționează la schimbările condițiilor, mai ales cele de viață, când scad cantitatea de lumină naturală și temperatura. E la fel de natural să fie așa ca reacția la schimbările de altitudine, când trecem la un alt nivel de presiune și densitate a aerului etc. Așa funcționează organismul nostru, iar excepțiile sunt… excepții.

Ce spune știința despre astenia de toamnă?

Vocile comunității științifice nu recunosc oficial astenia de toamnă ca o condiție medicală distinctă în literatura științifică. Ceea ce veți întâlni în schimb este sintagma „tulburare afectivă sezonieră” (Seasonal Affection Disorder – SAD). Dincolo de rezonanța mult mai pompoasă, veți regăsi în simtomatologia SAD cam aceleași lucruri ca la astenie: melancolie sau tristețe, pesimism, frustrare, neliniște, iritabilitate, lipsă de interes pentru activități obișnuite, somnolență, dificultăți de concentrare, oboseală generalizată, productivitate scăzută și modificări în apetitul alimentar. 

Păstrând registrul științific, diagnosticul SAD vine doar după ce sunt bifate mai multe condiții. În anumite țări mai avansate în domeniul studiilor și cercetărilor, există un chestionar specific care ajută la procesul de diagnosticare. Dincolo de asta, acel sentiment de melancolie și toate cele asociate trebuie să persiste măcar 2 săptămâni. Aceste episoade trebuie să se petreacă cu repetiție în aceleași perioade ale anului (toamna, în cazul de față) în cel puțin doi ani consecutivi și în mai mulți ani de-a lungul timpului, iar incidența apariției în această perioadă să depășească cantitativ apariția unor episoade similare în alte perioade ale anului.

Să vorbim în date concrete. Mai puțin soare (zile scurte, nivel scăzut de vitamina D) afectează nivelul de serotonină din creier, adică agentul de reglare al stărilor e perturbat. De asemenea, este afectat și nivelul de melatonină. În cazul asteniei de toamnă (și iarnă) acesta crește până la punctul în care apare starea de somnolență și tendința de a dormi excesiv. 

Statistic, femeile sunt mai predispuse la SAD, iar incidența SAD crește și odată cu distanța față de ecuator—deci cu cât variază mai mult ziua-lumină în diferitele anotimpuri. 

Cine e predispus la astenia de toamnă și ce e de făcut?

Date fiind cele menționate mai sus, astenia de toamnă țintește clar câteva categorii de persoane. În primul rând este vorba de cele care au deja un ritm circadian vulnerabil, începând direct cu persoanele care suferă de diverse forme de tulburări de somn. Apoi vorbim de persoanele care nu prea sunt expuse la lumină naturală, cum ar fi cei care lucrează foarte mult în medii cu lumină artificială sau care lucrează perioade lungi în schimbul de noapte. 

Există câteva strategii care ajută la prevenirea și reducerea simptomelor asteniei de toamnă:

  1. Expunerea la lumină naturală – Petrecerea timpului afară, mai ales dimineața, ajută la reglarea ritmului circadian și îmbunătățirea stării de spirit.
  2. Menținerea unei diete echilibrate – Alimentele bogate în vitamine și minerale, precum fructele și legumele proaspete, ajută la menținerea energiei. Este recomandată evitarea excesului de carbohidrați simpli și zaharuri rafinate.
  3. Activitate fizică regulată – Exercițiile fizice, chiar și o plimbare zilnică, stimulează eliberarea de endorfine și îmbunătățește circulația, ceea ce combate oboseala.
  4. Somn adecvat – Menținerea unui program de somn regulat și suficient îmbunătățește starea generală de bine.
  5. Suplimente de vitamine – Vitamina D (care scade în mod natural în lunile de toamnă și iarnă din cauza lipsei de soare), vitamina B12 și magneziul sunt suplimente care ajută la reducerea oboselii.
  6. Tehnici de reducere a stresului – Meditația, yoga sau respirația profundă ajută la menținerea unei stări psihice echilibrate.
  7. Fototerapie – Aceasta este o metodă eficientă pentru cei care suferă de tulburări afective sezoniere (SAD), care simt că lipsa luminii naturale afectează direct starea de spirit și energia.
  8. Evitarea excesului de cofeină și alcool – Acestea pot amplifica simptomele de oboseală și afectează calitatea somnului.

Nu ascund deloc faptul că mai toate simptomele de pe lista SAD sau a asteniei de toamnă, respectiv direcțiile de acțiune, coincid cu obiectivele și domeniul de expertiză al neurofeedbackului. Dacă aveți curiozitatea, vă invit să aflați mai multe despre neurofeedback, explorând site-ul Neurominder, și să descoperiți posibilitățile de acțiune, inclusiv când este vorba de copii. Apropo de copii…

Sunt copiii afectați de astenia de toamnă?

Astenia de toamnă poate afecta și copiii, deși impactul este mai subtil și variat față de adulți. Aceasta apare când temperaturile scad simțitor și ritmul activităților se schimbă, mai ales odată cu reînceperea școlii.

Similar adulților, copiii pot părea mai obosiți decât de obicei, chiar dacă au dormit suficient. Este posibil să devină mai agitați, irascibili sau să aibă schimbări frecvente de dispoziție. Totodată ei pot avea dificultăți în a se concentra la lecții sau în a-și finaliza temele. Chiar și cu un program de somn regulat, unii copii pot deveni mai somnoroși pe parcursul zilei.

De asemenea, copiii pot manifesta mai puțin entuziasm față de joacă, sporturi sau alte activități care altă dată le plăceau. N-ar fi surprinzătoare o creștere a poftei de mâncare, mai ales pentru alimente bogate în carbohidrați și dulciuri.

Sunt unii copii mai predispuși decât alții la astenie? Dincolo de cei care au o predispoziție genetică la SAD, la fel ca adulții, unii sunt mai sensibili la reducerea expunerii la lumina naturală. Copiii cu un program încărcat (școală, activități extracurriculare și teme) pot fi mai afectați de oboseala acumulată. Iar cei care nu petrec suficient timp afară, mai ales în orele de lumină naturală, pot fi mai predispuși la simptomele asteniei.

Resurse de căutare și explorare

Dacă vreți să căutați mai multe informații pe această temă, iată câteva repere de unde puteți începe, surse care au fost utile inclusiv pentru acest articol: